eram odata la stomatolog
cind au venit doi tiganusi, sot si sotie
niste copii, nu cred sa fi avut mai mult de 20 de ani
muncisera toata vara, strinsesera niste bani
si voiau sa isi imbrace caninii in aur
era doar un moft - aveau amindoi o dantura perfecta
(astazi s-ar numi fita si ar presupune tatuaje, piercing etc.)
imi amintesc ca am gindit atunci
ca unii oameni nu stiu sa pretuiasca ceea ce au
si dau (prea usor) valoarea pe stralucire
…
orasul meu se schimba
case vechi, frumoase sint lasate sa moara
tencuiala li se scorojeste precum o piele neingrijita
ferestrele deschise sint asemeni unor ochi fara vedere
iar inauntru nu mai e viata
mai apoi vor rasari in loc blocuri de sticla lucioasa
care vor straluci precum dintii de aur ai unor copii fara minte
ia aminte!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu